duminică, 29 ianuarie 2012

Iubiri trecute

Postat duminică, 29 ianuarie 2012  la ora 19:26:00  

        Oare ţie, dragă cititoare, ţi s-a întâmplat vreodată să iubeşti un băiat cu adevărat, să-l iubeşti cu toată fiinţa ta, şi ca prin minune, să devină al tău şi să-ţi promită iubire veşnică? Ţi s-a întâmplat ca el să te aducă la pragul maxim de fericire şi fiecare clipă cu această fiinţă să fie ca una petrecută în Rai ? Iar atunci când încetai să vorbeşti cu el, să simţi cum cobori încet din cer şi aripile ţi se acoperă de praful lumii pământene jegoase? Ţi s-a întâmplat să salvezi în mii de documente într-un folder special, numai al vostru, atunci când el zicea ceva frumos, când îţi făcea o declaraţie, când îşi cerea scuze într-un mod special, când scria texte iar tu îi erai muză? Atunci ştii cum e. Ştii cât de tare te durea că nu-l puteai avea fizic aproape, ci doar într-o lume virtuală, într-o fereastră de messenger deschisă non-stop, care aşteaptă ca voi doi să vă împărtăşiţi iubirea virtuală.
        Şi... ţi s-a întâmplat să suferi enorm atunci când venea sfârşitul acelei iubiri neserioase (doar din punctul de vedere al oamenilor care n-au trăit aşa ceva)? Ţi s-a întâmplat să simţi că mori, că vrei să treci peste, că vrei să mergi mai departe, doar că... pur şi simplu, nu mai ai putere? Ce-ai făcut atunci ? Ai aşteptat să treacă de la sine sau ai făcut tot ce ţi-a stat în putere să uiţi totul? Ai încercat să îţi găseşti alinarea în alte îmbrăţişări, în alte săruturi, în alte vorbe dulci, la fel cum am făcut şi eu, nu? Iar atunci... ţi s-a întâmplat ca după ceva timp de la începerea noii relatii, să realizezi că tu, de fapt, nu ai trecut peste cea dinainte?
         Ai simţit cumva că timpul a făcut întrecere cu tine, iar tu ai fost cel care a pierdut cursa? Ai simţit cum rămâi pe dinafară? Ai simţit că rămâi într-un trecut continuu, care te bântuie în fiecare clipă şi de care nu mai poţi scăpa? Atunci...Ce ai de făcut? Ar trebui să îţi dai o palmă ca să realizezi cât de proastă ai fost, apoi să te pui serios pe alergat ca să ajungi în prezent, să-i arăţi timpului că nu eşti o idioată care a pierdut cursa şi care n-a mai reuşit niciodată să iasă din trecut.Poate doar ar trebui să încetezi să mai cotrobăi prin acel folder plin de prostii expirate de mult, poate ar trebui doar să încerci să te încrezi din nou în oameni şi să spui "asta e, ce-am de pierdut? nu toţi băieţii sunt la fel"
        Pentru că, până la urmă, chiar aşa e. De ce mereu încerci să dai vina pe ceilalţi? De eşti atât de orgolioasă? De ce nu caşti ochii bine ca să vezi că cineva încearcă să ajungă cu disperare la inima ta, doar că tu îl opreşti. Şi de ce îl opreşti?  "Păi, să vezi... Ăăm, pentru că am avut o relaţie de lungă durată înainte, care s-a terminat brusc şi acum sufăr pentru că-s atât de imbecilă, încât nu îţi pot vedea ţie calităţile, ci pot doar să te compar în continuu cu fostul, care era mai bun ca tine." Atunci, fato, dacă gândeşti aşa, poţi să te împuşti, pentru că faci o mare g.r.e.ş.e.a.l.ă.
        Ar trebui să te duci ACUM la el, să-ţi ceri iertare, să-ţi consulţi sufletul, vezi ce are de spus, iar apoi, explica-i şi tipului prin ce treci, cere-i ajutorul, apoi... fă tot posibilul să uiţi de poveştile cu prinţi şi prinţese care te-au făcut să cauţi perfecţiunea inexistentă într-un alt băiat.
        Şi nu te teme că vei suferi. Pentru că dacă te gândeşti la asta, clar vei trăi într-o panică continuă care va face relaţia să meargă prost, va interveni stresul în cuplu şi după el, alte efecte la fel de negative.
        Doar... Încearcă să ai încredere. Acordă-i o şansă. El nu are nicio vină că tu ai avut un trecut neplăcut şi nu e de datoria lui să stea după curu' tău ca să se asigure că nu suferi tu după vreo broască transformată-n prinţ.
        Fii sinceră cu el, pune-ţi încrederea în el, iubeşte-l cu toată fiinţa ta, deschide-te în faţa lui şi vei descoperi în el sufletul pereche la care ai visat întotdeauna.

Despre Annitu

Write admin description here..

9 comentarii:

  1. Ohhhhh!! Esti atat de scumpa, iubita mea! Chiar sunt mandru de tine ca ai adoptat modul asta de gandire. Esti tot ce am si iti jur iubire vesnica! Iti voi fi tot timpul aproape si chiar fizic, cum am mai fost si a fost extrem de frumos! 8-> Cred in tine ca poti lasa trecutul in domeniul trecutului si ca ne vom iubi pe veci! Te iubesc enooorrm!!:*

    RăspundețiȘtergere
  2. Da, o gandire ca asta este cea mai potrivita. Dar cand treci printr-o perioada neagra, ca cea a unei despartiri, nu poti gandi atat de limpede si nu poti fi foarte pozitiv. Dar daca vrei si crezi in tine, se poate.

    RăspundețiȘtergere
  3. Cosmin si Ana : va doresc tot binele din lume , sa dainuiti in caldura sufleteasca si iubire si sa aveti parte de intelegere !

    RăspundețiȘtergere
  4. Daaaa.....exact asa am patit eu, am mers mai departe si acum sunt foooarte fericita alaturi de sotul meu! Sa ai parte de fericirea pe care o doresti!

    RăspundețiȘtergere
  5. Mi s-a făcut pielea de găină.
    Adevăr pur !

    RăspundețiȘtergere
  6. Foarte interesant, într-adevăr. Cred că ai venit în ajutorul multor fete care gândeau greşit. Cred că ţi-ai găsit vocaţia... ai fi bună de psiholog sau de conslier în relaţii (bine, nu se numeşte consilier în relaţii, dar chiar nu cunosc denumirea :D). Dacă mai scrii unul să dai sfaturi şi băieţilor deja mai ai o idee de lucru în online... să îţi faci un site de ăla în care vin adolescenţii să îţi ceară sfaturi. Bine, nu cred că e o idee bună, pentru că asta cere timp. Dar e bine de ştiut pe viitor, nu se ştie niciodată!

    RăspundețiȘtergere
  7. Frumos! Asa sa fi-ti mereu de fericiti impreuna!

    RăspundețiȘtergere
  8. Jos palaria, imi place ca pe blog-ul asta, spre deosebire de Annitu (unde ma amuz ori de cate ori intru), articolele sunt de alta natura, de o natura mai aparte. Tine-o tot asa si vezi ce faci cu hostul pe domeniul unde hostezi Annitu si blog-ul lui Cosmin!

    RăspundețiȘtergere
  9. Ma regasesc intr`o parte din ceea ce ai scris.Ma regasesc ca in primele momente dupa despartire nu puteam sa ma regasesc,plangeam din orice,eram sensibila,numai eram eu,si la faza cu prezentul.Traiam mult in trecut,pana cand am zis stop si m-am ridicat din genunchi si am luat-o de la capat.Acum sunt cu un tip de-un an si 2 luni,dar am invatat o chestie din relatia trecuta,ca multe lucruri/persoane in care ne credem,ne pot dezamagi in orice pas,orice zi,orice secunda,iar cei care sufera,suntem noi,dar cei care pierd sunt ei.
    Si la urma urmei,cam totul este trecator.
    Iti urez multa fericire langa Cosmin:).Sa fiti mult timp impreuna!

    RăspundețiȘtergere

Ai o părere despre ce-ai citit mai sus ?

Abonează-te
ca să primești e-mail când se postează ceva nou.

© 2011 - 2017 Război în... 1. Toate drepturile rezervate.
back to top