miercuri, 13 martie 2013

Cum cred eu că se nasc conflictele între generaţii

Postat miercuri, 13 martie 2013  la ora 20:18:00  

        Eram azi în autobuz cu Luiza, veneam amândouă de la şcoală, stăteam pe două scaune alăturate, şi pe la jumătatea traseului două fetiţe care veneau de la şcoală s-au aşezat pe celelalte două locuri alăturate din faţa noastră, dar tot cu faţa la noi. Aveau în jur de 7-8 ani, pentru că după ghiozdănele şi după faptul că părinţii încă le luau de la şcoală, păreau clasa I sau a II-a. Erau drăguţe, ca oricare din copiii de vârsta lor. La un moment dat una din ele a scos telefonul din ghiozdanul cu Barbie, a conectat o pereche de căşti la el, pe care le îmărţea cu colega ei. E de menţionat că telefonul nu părea deloc unul ieftin.
          Eu şi Luiza ne uitam mirate la ele şi-am început să depănăm amintiri, de pe vremea când aveam şi noi 7-8 ani şi singura noastră ocupaţie era să ne jucăm cu păsărica în ţărână şi să facem mâncare din noroi şi crenguţe de copac în dopuri de sticlă, până la ora 14:00 când erau desenele Sailor Moon pe TVR2. Iar limbricii ăştia mici din noua generaţie sunt născuţi cu telefonu' legat de gât şi în loc de cordon ombilical au căşti Beats by Dre de 400 de euro.
          Toate şi frumoase, în timp ce vorbeam noi două de ale noastre, schimbă şi fetiţele melodia şi odată cu asta, feţele lor frumoase şi inocente s-au luminat de parcă l-ar fi văzut pe Jesus Gizăs cântănd la chitară electrică. Care credeţi că era de fapt motivul pentru care fetiţele alea mai aveau puţin şi-şi dădeau drumu' cu căştile înfipte adânc în urechi? Să vă luminez: tocmai dădusera play la piesa ţiganului Connect-R - Eu vara nu dorm. Ca o paranteză, da, sunt rasistă. Vreo problemă? Şu de-aici! Mda! N-aveau nici toţi dinţii în gură (la propriu), iar timp de 3 minute au cântat piesa aia şi, trebuie să recunosc, m-au impresionat prin faptul că ştiau versurile de la început până la sfârşit, fără să greşească vreun cuvânt. Iar eu nici n-am apucat să ascult piesa în totalitate...
          Eu şi Luiza eram şocate şi-n acelaşi timp scârbite. Cum e şi de înţeles, m-am enervat imediat, ca de fiecare dată când văd o nerozie fără margini. Totuşi, poate că fetiţele alea chiar nu au nicio vină, şi nici părinţii lor. Ele nu ştiu cum erau vremurile înainte şi nu sunt de condamnat doar pentru că dispun de o tehnologie avansată şi de nişte părinţi care-i cocoloşesc mai ceva ca pe un ou care e pe cale să crape.
        Şi într-un final, analizând împreună problema, ne-am pus o întrebare care ne-a făcut să fim puţin mai înţelegătoare cu generaţia care ne urmează, numită şi "generaţia Justin Bieber", sau, mai nou, "generaţia Connect-R". Ne-am gândit că dacă noi, la 18 ani, ne mirăm de copiii de 8 ani că încep totul muuuult prea devreme, atunci de ce ne condamnăm părinţii şi bunicii când se minunează atunci când noi butonăm cu viteza luminii la telefon sau la PC, atunci când ne decidem să ne mai dăm câte-o gaură în ureche sau un belciug în nas ca porcii, sau când purtăm hainele care-s la modă ş.a.m.d? Iar între noi şi fetele din autobuz e diferenţă de 10 ani, dar între noi şi părinţii noştri de 25 de ani, de bunici nu mai spun...
         Niciodată nu am privit situaţia astfel, recunosc. Şi acum chiar înţeleg de ce oamenii mai în vârstă se iau de muzica pe care o ascultăm sau de anturajul pe care îl avem. Şi uite aşa, din cauza evoluţiei accelerate a lucrurilor şi din cauza incapacităţii de a fi la curent cu tot ce apare nou, se nasc conflictele între generaţii.
         În concluzie, dacă sunteţi tineri şi mai aveţi momente când spuneţi "îmi urăsc părinţii şi vreau să plec de acasă", puneţi-vă şi în locul lor şi întrebaţi-vă: "oare eu voi putea fi capabil/ă să-mi înţeleg copiii şi le voi accepta în secunda 2 toate mofturile atunci când voi fi părinte?"...

Despre Annitu

Write admin description here..

7 comentarii:

  1. Într-adevăr, noua generație mă sperie. Eu nu am fost compatibil de cele mai multe ori nici cu generația mea, ce să mai zic de ăștia care urmează? Totuși, la 8 ani țin minte că îmi improvizam pistoale din bețe și alergam pe afară de ziceai că mi se administrează andrenalină de 3 ori pe zi. Ăștia mici sunt așa apatici, au creierele așa spălate. Viitorul mă sperie :-SS

    RăspundețiȘtergere
  2. Propria Analiză (Ştefan), cum vrei să fie ăştia mici din moment ce ascultă din burta mamelor "eu vara nu dorm"... sau alte rahaturi care, cică, reprezintă "muzica de calitate din ziua de azi". Nu zic că eu eram mai energică când eram mai mică, eram ca acum, liniştită şi pe treaba mea... Dar măcar aveam alte ocupaţii: mă jucam cu păpuşile, le făceam să se combine între ele, eram pasionată de puzzle-uri şi singurul lucru pe care-l făceam la un calculator cu Windows 98 era să mă joc Hercules 2-3 ore în weekend.

    RăspundețiȘtergere
  3. Pot spune ca generatia noastra a fost generatia de aur fiindca noi am prins "transformarea". O data cu noi a inceput si evolutia tehnologiei...
    Noi ne jucam pe-afara, jucam fotbal, alergam, sotron, si cine stie ce alte jocuri, dar am prins si acele jocuri alb-negru cu baterii sau primele telefoane alb-negru. Noi am fost inceputul, dar am stiut sa ne bucuram de copilarie.
    D-apoi, astazi vad copii care dupa ce vin de la scoala,nu mai ies din "cuibusor" pana a doua zi,cand sunt nevoiti sa mearga la scoala fiindca tot timpul liber si-l petrec in fata calculatorului. Apoi, nu-i mirare ca ai vazut copil de 7-8 ani cu telefon, eu am vazut un copil la varsta asta si cu tableta.
    Copii din ziua de astazi sunt "prizonierii tehnologiei" si acest fenomen abia a luat nastere. Nici nu vreau sa-mi imaginez ce va fi peste 15 ani. Iar conflictul intre generatii va domina intotdeauna si toate, din aceasta cauza.
    *Si eu urmaream Sailor Moon, Tabaluga, Sandokan si Tom&Jerry ...ahh ce vremuri :)
    Iar ca jocuri pe pc... ma jucam Hercule, Tarzan si mai aveam un joc cu un vierme pe care il foloseam sa iau din teritoriu inamic, care nu mai stiu cum se numea :)

    RăspundețiȘtergere
  4. Si eu am vazut copii de 8-9 ani (cu aproximatie), care aveau un Samsung Galaxy S3 (cred ca le trebuie doua perechi de maini ca sa il tina) si discutau de melodiile lui Puya. Daca ei asculta Puya si Grasul XXL de la 8 ani, sigur vor avea un vocabular foarte "bogat".

    RăspundețiȘtergere
  5. @vioreld, ai dreptate, îmi place modul în care pui problema. Exact de aceeaşi părere sunt şi eu. Chiar mi-e oarecum milă de următoarele generaţii. Uneori mă întreb de ce totul trebuie să meargă din rău în mai rău odată cu trecerea timpului, în loc să fie invers. În fine...

    @Iulian, cazuri de-asta am văzut şi eu. Sau mai avea sora mea o colega care, la 10 ani, deţine un iPhone cu pietre swarovski.

    RăspundețiȘtergere
  6. tare m-as bucura sa fi invatat ceva din aceasta experienta de viata.iti va fi mai usor sa acuzi...

    RăspundețiȘtergere
  7. @bcm, aşa este, datorită acestor nesemnificative (doar aparent) experienţe îmi va fi mai uşor să-mi înţeleg copiii, să realizez că este normal ca ei să aibă alte concepţii faţă de ale mele, şi, cu toate astea, să-i înţeleg mai uşor.

    RăspundețiȘtergere

Ai o părere despre ce-ai citit mai sus ?

Abonează-te
ca să primești e-mail când se postează ceva nou.

© 2011 - 2017 Război în... 1. Toate drepturile rezervate.
back to top